Unul dintre avantajele sistemelor de operare ale familiei Linux este flexibilitatea lor extremă, exprimată prin capacitatea de a regla aproape toate componentele. De exemplu, puteți compila un kernel cu opțiuni de configurare adaptate în mod specific hardware-ului pe care îl utilizați în prezent. Instalând un astfel de kernel, puteți crește semnificativ performanța generală a sistemului.
Necesar
- - acces la depozit cu pachete sursă sau acces la Internet;
- - parola pentru utilizatorul root de pe mașina locală.
Instrucțiuni
Pasul 1
Obțineți sursele de nucleu. Dacă aveți acces la depozitul sursă și include un pachet cu versiunea corectă a nucleului, instalați acest pachet utilizând utilitarul apt-get sau synaptic.
Dacă nu aveți acces la depozite sau trebuie să creați o versiune specifică a nucleului, obțineți sursele de pe serverul kernel.org. Deschideți https://www.kernel.org/pub/linux/kernel în browserul dvs. Treceți la subdirectorul corespunzător liniei de versiune a nucleului cerute. Selectați arhiva dorită și descărcați-o pe hard disk. Utilizați funcția de salvare a browserului sau managerul de descărcare preferat. De asemenea, puteți descărca arhiva cu codul sursă de kernel al versiunii necesare prin FTP de pe serverul ftp.kernel.org.
Descărcați patch-urile kernel-ului (patch-uri) dacă este necesar. Ridicați patch-urile dorite la kernel.org și salvați-le și pe hard disk.
Pasul 2
Pregătiți-vă sistemul pentru compilarea kernel-ului. Instalați compilatorul gcc, dezvoltați pachete glibc și ncurses, pachetul fakeroot (cu excepția cazului în care intenționați să construiți nucleul ca root). Instalați bibliotecile TCL / TK dacă doriți să configurați nucleul utilizând o interfață grafică sub controlul unui server X.
Pasul 3
Pregătiți arborele sursă al nucleului. Despachetați arhiva sursă în directorul / usr / src / linux. Sau despachetați-l într-un director arbitrar și creați un link simbolic linux către acesta din directorul / usr / src. Utilizați un program de decompresor care se potrivește cu tipul de arhivă descărcat (tar sau bzip).
Aplicați patch-uri la sursele de nucleu, dacă este necesar. Despachetați patch-urile în directorul / usr / src. Utilizați comanda patch pentru a aplica modificările.
Pasul 4
Configurați nucleul. Dacă versiunea configurației ar trebui să se bazeze pe cea care se află deja în sistem, copiați fișierul numit ca config- din directorul / boot în directorul / usr / src / linux și redenumiți-l în.config.
Treceți la directorul / usr / src / linux. Rulați marca cu config, menuconfig, oldconfig sau xconfig. Parametrul de configurare vă va permite să configurați nucleul pas cu pas. Dacă specificați oldconfig, valorile vechii configurații vor fi utilizate cât mai mult posibil. Comanda make menuconfig va permite configurarea utilizând un meniu convenabil bazat pe text și make xconfig va lansa configuratorul grafic. Setați toți parametrii necesari de configurare a nucleului.
Pasul 5
Compilați nucleul. Rulați make dep și curățați secvențial pentru a genera fișiere de dependență și pentru a curăța arborele sursă. Rulați make bzImage pentru a compila și a crea un fișier imagine kernel. Compilați modulele kernelului tastând make modules în consolă.
