Memoria cu acces aleatoriu este o parte nevolatilă a sistemului de memorie al unui computer care stochează temporar instrucțiunile și datele pe care procesorul trebuie să le execute. Memoria cu acces aleatoriu (RAM) este un dispozitiv care implementează funcțiile atribuite memoriei cu acces aleatoriu.
Memoria cu acces aleatoriu poartă acest nume, deoarece se caracterizează printr-o muncă rapidă. Acest lucru permite procesorului să citească aproape instantaneu datele necesare care sunt necesare pentru funcționarea sa. Datele din RAM sunt localizate numai atunci când computerul rulează. Când computerul este oprit, toate informațiile din RAM sunt șterse. Acest lucru este legat de necesitatea de a salva rezultatele lucrului cu programe înainte de a opri computerul. Cantitatea de RAM afectează cel mai direct numărul de sarcini pe care un computer le poate procesa simultan. RAM este, de asemenea, numit dispozitiv cu acces aleator. Acest lucru sugerează că procesorul poate accesa datele localizate în memoria RAM, indiferent de ordinea în care sunt situate în ea. RAM este menit atunci când vine vorba de memoria calculatorului. Mai exact, modulele RAM care stochează date. RAM se mai numește RAM (Random Access Memory). Se alocă memorie dinamică cu acces aleatoriu (DRAM) și statică (SRAM). Memoria dinamică permite înregistrări multiple de date, dar, în același timp, necesită o actualizare constantă. RAM-ul static nu necesită o astfel de actualizare, în timp ce este mai rapid, RAM este volatil. Aceasta înseamnă că informațiile sunt păstrate în memorie până când computerul este oprit. După oprire, datele din memorie sunt șterse. Pentru ca informațiile să fie păstrate, trebuie mai întâi să fie salvate pe un hard disk sau alt dispozitiv de stocare. Multe programe salvează automat copii de rezervă ale informațiilor, astfel încât acestea să nu fie pierdute în cazul unei opriri neașteptate a computerului.
